Acest mix de natură, cultură

Am fost in Sardinia de nenumărate ori. De fiecare dată am experimentat doar minunatele golfuri sălbatice, mâncarea extraordinară și agroturismul, încă autentic.

Cumva, în toți acești ani de practică și călătorii, am înțeles că anumite locuri și lucruri ni se dezvăluie atunci când suntem deschiși să primim. Așa că, anul acesta, am pornit către Sardinia cu alte obiective decât cele clasic turistice.

Sardinia este insula misterioaselor Nuraghi – cea mai mare și mai misterioasă comoară arheologică a Sardiniei: 8.000 de clădiri antice megalitice, unice în lume. Civilizația Nuragic a început în epoca bronzului și își ia numele de la nuraghi, turnurile de apărare circulare – cetăți sub formă de conuri trunchiate construite din piatră îmbrăcată, pentru care nu există nimic similar oriunde altundeva în lume.

Remarcabilele structuri fac obiectul multor dezbateri și, într-o anumită măsură, semnificația lor rămâne un mister. Se spune despre aceste complexe de cult monumentale că erau legate de ritualuri care implicau utilizarea apei, reprezentând cele mai vizibile expresii ale vechilor credințe. Izvoarele sacre, templele, clădirile dreptunghiulare sau circulare cu cuve de piatră, oferă urme semnificative ale acestor practici.

Pe lângă Nuraghi găsești alte structuri numite Mormintele Giganților. Acestea se prezintă ca niște camere lungi cu o piatră megalitică la intrare, înconjurată de un zid pe care sunt figuri cu tauri, simboluri legate de fertilitate și renaștere.

Potrivit legendelor, în aceste morminte au fost îngropați giganți, în mare parte datorită mărimii masive a unora dintre pietrele folosite, unii ajungând la o înălțime de 100 de metri.

Mormintele Giganților rămân misterioase deoarece se cunosc puține lucruri despre ritualurile care au avut loc sau despre simbolismul invocat. Se crede că ușile mormintelor au fost folosite pentru a facilita trecerea în viața de apoi. Aceste uși serveau ca barieră între lumea fizică și viața de apoi.

Pe langa acestea, un alt mister fascinant înconjoară fântânile sacre, care au fost probabil legate de cultul de închinare al apelor, dar și de astronomie în același timp. În fiecare an, în timpul echinocțiului, razele soarelui “coboară” scara de la intrarea în fântână și ating fâșia de apă. Un fenomen și mai încântător se repetă la fiecare 18 ani și 6 luni și este cunoscut sub numele de “luna în fântână”. Ea apare atunci când luna se află la declinația sa maximă și se reflectă în întregime în apă.

Istoria și cultura Sardiniei sunt învăluite în mister, mult mai mult decât ne-am fi așteptat de la un popor creștin.