Pe urmele lui Buddha și ale Dharmei

O aventură extraordinară în inima budismului

Nepalul m-a chemat către el, precum o forță misterioasă, cu mult înainte de a-mi fi planificat călătoria, conform credinței mele ca, dacă Dumnezeu te vrea într-un loc, ajungi acolo, indiferent de context.

Aveam pe lista câteva călătorii inițiatice pentru primul an post pandemie, însă Nepalul nu se situa în primele locuri.

Total nou pentru mine, am plecat la drum cu un grup de persoane pe care le-am cunoscut doar într-o întâlnire online, cu doar puțin timp înainte de zbor.

Și, am pornit într-o aventură spirituală unică, o incursiune fascinantă în lumea budismului, pe urmele lui Buddha și ale învățăturilor sale sacre.

Drum inițiatic, nu turistic

Călătoria s-a dorit a fi una deloc turistică: cazare într-o mănăstire budistă tibetană, practică meditativă împreuna cu călugării, învățătură budistă, regim frugal de masă și somn, pelerinaje în locuri sacre.

După un drum de 10 ore, am aterizat într-un aeroport în care te așteaptă Buddha cu un zâmbet înțelegător pentru nervii întinși la maxim de zborul lung și de procesul lung de obținere a vizei de intrare, aproape 2 ore, într-un mediu total nedigitalizat.

Sub soarele arzător, am fost întâmpinați de Tashi, administratorul mănăstirii unde urma să fim cazați, cu căldura și ospitalitatea pe care doar un budist adevărat o poate arăta.

Mănăstirea Shechen: Un refugiu de liniște și pace

După ceva vreme, petrecută într-un trafic înțeles doar în această zonă a lumii, am ajuns în incinta mănăstirii Shechen. Am fost întâmpinați de câțiva călugări mărunței și “vișinii” în a căror ochi rotunzi se citea bucuria de a avea de oaspeți. S-au împrăștiat, însă, repede la apariția îndrumătorilor cu bărbi sure și priviri scrutătoare.

Mănăstirea Shechen, este un refugiu de liniște și pace situat chiar în inima orașului.

Am fost cazată într-o cameră la parter, aflată în curtea mănăstirii, cu ieșire direct în grădină, unde te înconjura un peisaj idilic care semăna cu o bucată ruptă din Rai.

Bouddha Stupa

Deși eram după atâta drum și diferență de fus orar, nu am stat. Am mâncat repede unul dintre minunatele feluri gătite la cantina mănăstirii și am fugit la Bouddha Stupa (o stupă monumentală construită în secolul al V-lea), să prindem slujba de seară și să învârtim roțile de rugăciune de 3 ori, după cum spune tradiția. Între timp am oprit să luăm și câte o mala (metanie), să fim în rând cu lumea. Ne-am continuat drumul, mergând în sens orar în jurul Stupei, împreună cu valul de oameni veniți să își prezinte recunoștința și să rostească mantra compasiunii. Totul, învăluit de un soare cald și auriu care apunea încet peste Stupă.

Binecuvântare neașteptată

După prima ocolire, la intrarea principală, a ieșit dintr-un mic altar un Lama (starețul mânăstirii), să binecuvânteze malele credincioșilor. Le-am întins și noi pe pe ale noastre, primind cu bucurie apa sfințită pe ele.

Și dintr-o dată, din miile acelea de oameni, privirea maestrului s-a oprit asupra mea și a unei colege din grup. Ne-a luat de mână pe amândouă, ne-a tras afară din mulțime, ducându-ne în incinta Stupei, între roțile de rugăciune, cele mari. Acolo s-a pornit asupra noastră un întreg proces de binecuvântare și purificare, care a durat preț de o jumătate de oră, sub privirile noastre pline de uimire.

Așa a început “călătoria” în Nepal!

Lumbini: Locul nașterii lui Buddha

După două zile ne-am îndreptat spre Lumbini, locul nașterii lui Buddha Sakyamuni. Drumul de 300 km, integral în lucru, a fost parcurs în aproximativ 12 ore, ca un autentic drum de pelerinaj. Însă momentul în care poposim în Lumbini răsplătește tot efortul.

Mănăstirea Shechen și alte locuri sacre

Lama mânăstirii Shechen ne aștepta cu un ceai masala (binecuvântat de dulce) și o mâncare atât de gustoasă, cum numai într-o mânăstire poate fi gătită.

Mânăstirea este mică, nespus de frumoasă și îngrijită. În mijlocul parcului ce înconjoară incinta se ridică Stupa, mărginită delicat de două bazine cu lotuși roz. Totul respiră pace.

Lama, bucuros de oaspeți, ne-a împărtășit multe din învățătura și spiritul Dharmei.

Următoarele două zile am respirat lumină și recunoștință, împărțind și adunând bucățele de suflet din toate locurile sacre ale națiunilor de tradiție budistă.

Explorarea Kathmandu: Locuri sfinte și ritualuri fascinante

Încărcați, ne-am întors la Kathmandu fără a resimți drumul greu, precum la venire.

Și, în fiecare zi, după practica de dimineața care începe în templu la ora 6, ne-am propus și am reușit să ajungem în cel puțin câte un loc sfânt:

Ce am vizitat

Nagy Gumba 

Mănăstirea unde a crescut Ani Choying, o călugăriță budistă cu o poveste de viață inspiratoare, cu care am avut onoarea să luăm și prânzul.

Pashupatinath

Este un complex de temple hinduse dedicate lui Shiva, unde am asistat la ritualuri de incinerare și am întâlnit Sadhu-și, acei oameni sfinți care au renunțat la viața materială și rătăcesc prin lume, dedicându-se doar meditației.

Peșterile lui Tilopa și Naropa

Cei doi mari mahasiddhas (maeștri spirituali hinduși, renumiți pentru atingerea celor mai elevate stări de conștiință)

Swayambhu

Un complex religios antic însemnând “create de sine”. Legenda spune că, pe vremuri, întreaga vale a fost umplută de un lac enorm din care creștea un lotus. La un moment dat, pentru a face locul mai accesibil pelerinilor, apa s-a scurs din lac, părăsind valea în care se află acum Kathmandu. Lotusul a fost transformat într-un deal, iar floarea a devenit Stupă.

Namo Buddha 

Este unul dintre cele mai sacre locuri al buddhismului, unde Buddha Perfect (sau Mareea Ființă), predecesorul lui Buddha Shakyamuni, a fost copleșit de compasiune când a văzut o tigroaica cu pui, chinuită de foame și și-a oferit trupul acesteia fără nicio ezitare. Tradiția spune că tigroaică s-a reîntrupat în Maha Maya, mama lui Buddha Shakyamuni, iar Marea Ființa în Buddha Shakyamuni.

Pharping

Aici vedem templul dedicat lui Vajrayogini, o femeie Buddha din buddhismul tantric și o ḍăkiṇī. Esența lui Vajrayoginī este “marea pasiune”, o pasiune transcendentă care este lipsită de egoism și iluzie, ea lucrând intens pentru bunăstarea celorlalți și pentru distrugerea ego-ului. Aici am văzut cum într-un altar dedicat lui Ganesha, din piatră, a apărut imaginea Tarei, clară ca lumina zilei, urmată de o a doua imagine care este pe cale de a se forma. Pentru cine nu știe, Tara este un principiu feminin divin, întâlnit atât în hinduism, cât și în budism. Personifică compasiunea și oferă mântuire la suferința renașterii și a morții. Se crede că s-a născut din empatie pentru lumea suferindă și este invocată în mod regulat pentru protecție, îndrumare și eliberare din situații dificile.

Cunună magică: Ceremonia Drupchen și cina cu familia lui Tashi

Călătoria mea s-a încheiat cu o experiență unică: ceremonia

Drupchen, un ritual budist complex care se organizează o dată pe an, unde am primit acordul din partea maeștrilor mănăstirii, să participăm. Se spune că participarea la această ceremonie echivalează cu șapte ani de practică spirituală.

Cea din urmă seară a fost încununată de o cină acasă la familia lui Tashi, administratorul mănăstirii Shechen. O întâlnire de suflet, plină de bucurie, oferită de acești oameni minunați, care aveau să ne rămână în inimă până la revedere.

Astfel, fiecare moment petrecut în această țară a adus cu sine o nouă binecuvântare.